De ce nu mai spunem multumesc?

Ma deranjeaza ca oamenii nu mai spun multumesc tot atat de mult cat ma intristeaza faptul ca au disparut aproape, din vocabularul nostru, expresii de bun simt ca: iarta-ma, pardon, imi pare rau ca am gresit, va rog (frumos) sa…, va rog sa ma scuzati pentru…etc. De multe ori, cand folosesc eu astfel de expresii, oamenii par surprinsi. Dar aceasta este oarecum partea buna a lucrurilor. Exista si situatii cand oamenii nu reactioneaza. Si asta ma doare cel mai tare. Astfel, ma intreb ce s-a intamplat cu noi, OAMENII? Am incercat sa-mi raspund si, din pacate, raspunsurile pe care mi le-am dat sunt cel putin triste: aproape ca ne-am transformat in roboti, nu mai stim sa iubim asa cum trebuie – neconditionat – si, mai rau, credem ca totul ni se cuvine in loc sa fim recunoscatori pentru tot ce avem.
Zilele trecute, mi-am vizitat un vechi prieten care se lupta de ani buni cu o boala necrutatoare, dar care il face mai puternic pe zi ce trece. Am vrut sa-l vad, sa-l salut si sa ma scuz ca am omis sa-l sun de ziua lui, care fusese cu 2 luni in urma…. Desi nu uitasem ca implineste o varsta in acea zi, pur si simplu am fost prea ocupata sa dau un telefon. Asa cum m-a intampinat mereu, cu zambetul pe buze, ca un tata, a facut-o si acum. Dupa ce m-a lasat sa vorbesc despre mine si sa-i insir tot felul de banalitati, tacut si trist, mi-a aratat peretele biroului sau, unde sunt poze ale fostilor colegi si prieteni comuni care au plecat dintre noi in urma cu putin timp. Fosti colegi si prieteni carora nu mai am cum sa le spun MULTUMESC pentru toate clipele frumoase petrecute alaturi de ei si pentru ca mi-au acordat sansa de a-i cunoaste asa cum au fost ei: OAMENI si PROFESIONISTI.
Si inca ceva ce noi, oamenii, am pierdut: respectul. Recent, in cadrul unei intalniri, mi s-a multumit pentru punctualitate. Desi consider ca punctualitatea este doar o forma de respect, am zambit trist pentru ca am discutat despre punctualitate ca despre o pasare rara. Lipsa punctualitatii denota lipsa de respect. Ce ne costa sa ne respectam unii pe altii? Ce ne costa sa ne schimbam mentalitatea?
Am avut sansa sa lucrez intr-un grup german cu oameni care imi respectau timpul tot atat de mult cum si eu il respectam pe al lor. Pe noi ce ne costa sa avem mentalitate germana?